Singur în piață. 1 Iunie

Copilăria. Probabil cea mai frumoasă perioadă a vieții. Totuși, paradoxal, chiar când suntem copii ne dorim să creștem și să avem viața unui om matur. Iată cum am făcut eu, la 14 ani, când aveam aceeași dorință. Am început să investesc la bursă, cu puținele economii pe care le aveam în acel moment. În timp ce colegii mei își făceau planuri pentru vacanță, eu citeam despre piețele financiare și îmi urmăream primele acțiuni. Nu dintr-o obligație, ci dintr-o curiozitate care a devenit pasiune.

Majoritatea persoanelor din jurul meu m-au întrebat de ce fac asta și ce beneficii îmi poate aduce această activitate pe termen lung. La început, nici eu nu am știut să răspund la întrebările astea, dar răspunsurile au venit către mine, odată cu trecerea timpului.

Cel mai important, informarea. Odată ce am început să investesc, automat am început și să caut informații despre economia României, companiile din portofoliul meu și factorii care le pot influența. Așa am avut ocazia să iau contact foarte devreme cu mediul antreprenorial și să mă mențin conectat la realitatea economică din jurul meu.

Pandemie, inflație, război — am citit despre toate, și încă dinainte să împlinesc 18 ani. De ce? Pentru că fiecare dintre aceste evenimente a avut un impact asupra investițiilor mele, iar necesitatea de a-mi gestiona economiile eficient mi-a impus să mă documentez cât mai mult.

De asemenea, am învățat cum funcționează o firmă, cum să citesc un bilanț sau un cont de profit și pierdere. Bineînțeles, cu cât vârsta e mai mică, cu atât numărul de greșeli poate fi mai mare. Avantajul? Am făcut multe greșeli, dar cu sume mici. Altfel spus, am plătit un preț redus, ca să învăț.

Investițiile m-au învățat mai mult decât orice manual – despre risc, disciplină și valoarea timpului. Și, cel mai important, că începuturile mici pot duce la rezultate mari.